Judecarea la Înalta Curte de Casație și Justiție a dosarului în legătură cu retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum va începe în doi ani. Recursul formulat de Arhiepiscopia Romano-Catolică, după ce a pierdut procesul la Curtea de Apel Alba Iulia, a primit un prim termen de judecată în data de 9 noiembrie 2021.

Reamintim că instanța din Alba Iulia a respins, în 4 iulie 2018, solicitarea de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor minorităţilor naţionale din România respingea, în 2015, cererea de retrocedare a Bibliotecii „Batthyaneum”, formulată de Arhiepiscopie.

CITEȘTE ȘI: Biblioteca Batthyaneum rămâne în proprietatea statului român. Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut procesul

Procesul nu a avut ca obiectiv retrocedarea clădirii „Batthyaneum”, ci doar anularea deciziei Comisiei speciale de retrocedare amintită. În urma deciziei din iulie 2018, Arhiepiscopia Romano-Catolică a formulat recurs, iar dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

Un litigiu ce durează de aproape 220 de ani

Prin Testamentul din 31 iulie 1798, episcopul catolic de Transilvania, Ignatius, conte de Batthyan, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa (denumită ulterior „Biblioteca Batthyaneum”, care cuprindea una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche) şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil.

Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei.

CITEȘTE ȘI: Cum a motivat Curtea de Apel Alba Iulia decizia în dosarul de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum

În testament a fost de asemenea precizat că „biblioteca va sta la dispoziţia oricui”, iar Institutul astronomic şi Biblioteca, cu întreg patrimoniul „să nu poată fi transferate din Alba Iulia” (date din Testamentul 1798 tradus în limba română).

În 1947, după instaurarea regimului comunist în România, Biblioteca Batthyaneum şi institutul, devenit muzeu de astronomie, au fost închise şi puse sub sigiliu de către autorităţi (menţiune din hotărârea CEDO din 2012). Ulterior, pe baza cererii consiliului popular al raionului, Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic al Episcopiei Romano-Catolice au fost atribuite statului prin hotărâre judecătorească şi confiscate (menţiune din Anexa OUG nr.13/1998 pct.13).

În 1990, prin Decizia nr. 142/1990, Primăria Alba Iulia a dispus ca Biblioteca Batthyaneum să fie plasată sub administraţia Bibliotecii Centrale de Stat – filiala Alba Iulia.

Prin OUG 13/1998 se prevede restituirea imobilelor care au aparţinut comunităţilor (organizaţii, culte religioase) cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român, urmând ca o comisie specială ce trebuia constituită în acest sens să procedeze la verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru redobândirea dreptului de proprietate de către solicitanţi.

În Anexa la OUG pct.13 apare şi imobilul ce deserveşte Biblioteca Batthyaneum, Muzeul şi Institutul Astrologic printre imobilele ce urmau să se restituie (OUG nr.13/1998 pct.13)

Între anii 1998-2003, printr-o acţiune în justiţie, filiala judeţeană Alba a Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit ulterior Partidul Social Democrat) a acţionat în instanţă Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Academia Română şi Guvernul, solicitând ca imobilul Biblioteca Batthyaneum să fie păstrat de administraţia Bibliotecii Naţionale a României, ca proprietate publică de interes naţional, şi să nu fie restituit reclamantei.

În cale de atac, Curtea de Apel Alba Iulia a soluţionat definitiv litigiul în sensul respingerii acţiunii PSD Alba pentru absenţa interesului de a acţiona (Deciziile din 24.01.2003 şi 22.10.2003).

Printr-o cerere adresată CEDO, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia se plânge de neacordarea dreptului său de proprietate asupra Bibliotecii Batthyaneum şi Muzeului de Astronomie, inclusiv asupra colecţiilor de cărţi şi altor obiecte conservate, care fac parte din donaţia din 1798, în ciuda confirmării dreptului său de proprietate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998.

Aceasta reclamă mai ales imposibilitatea de a intra în posesia acestor bunuri deoarece comisia administrativă nu a pregătit restituirea acestora, pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998 o dispunea.

Prin Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 25.000 de euro în favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia.

În motivarea acestei hotărâri CEDO se arată că „singura bază care trebuie reţinută pentru acordarea unei satisfacţii echitabile constă în speţă în faptul că speranţa legitimă pe care a avut-o reclamanta ca statutul juridic al patrimoniului solicitat să fie stabilit a fost şi continuă să fie nerealizată de 14 ani.

CITEȘTE ȘI: Biblioteca Batthyaneum risc sau oportunitate?

În această privinţă, referitor la prejudiciul material, Curtea consideră că autorităţilor naţionale le revine sarcina de a alege, sub controlul Comitetului de Miniştri, măsurile de reparaţie corespunzătoare pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte”. (Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013)

Prin Hotărârea nr. 3509 din 16 septembrie 2015, Comisia privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România a respins cererea de retrocedare formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia privind restituirea în natură a imobilului ce deserveşte Biblioteca şi Observatorul astronomic Batthyaneum şi a patrimoniului (bunuri mobile) preluate odată cu imobilul solicitat.